Pescuitul anual global se estimeaza la 100 milioane de tone. Cantitatile vor scadea semnificativ în curând deoarece doua treimi din resursele piscicole sunt deja supraexploatate.
Tonul cu înotatoare albastra, unul dintre cele mai importante tipuri de peste folosit pentru hrana, se afla în fata unui colaps ecologic. In largul coastei Canadei si în Marea Nordului, abundenta populatie de cod de odinioara aproape a disparut. Aceeasi soarta o are si codul din Marea Baltica. Cauzele principale ale declinului dramatic al resurselor piscicole sunt cotele de exploatare excesive si braconajul. O amenintare reala este dragarea. Pentru ca pestii din apele adânci nu se pot reproduce în numar suficient din cauza conditiilor de viata dificile, multe specii vor disparea în curând. In plus, navoadele gigantice ale vaselor de pescuit prind fara discemamânt toate animalele din calea lor, pe masura ce strabat apele marilor.
Intre timp, produsele pe care natura nu le mai poate produce suntdisponibile prin acvacultura sau maricultura; aceasta s-a transformatîntr-o industrie prospera. Astazi, aproape orice somon pus în vânzare provine dintr-o ferma piscicola; doar doi din fiecare suta au fost prinsi în mare. Astfel sunt crescute si diferite tipuri de crustacee, alge. Cu toate acestea, si maricultura ar putea intra în impas din cauza folosirii intensive a fainii de peste. Din moment ce faina de peste deriva din pescuit excesiv, populatiile oceanice nu se mai pot reface.
Un efect benefic ar putea avea masurile drastice de protectie, cum arfi perioadele de prohibitie si stabilirea unor norme în fabricarea plaselor (care sa permita pestilor mai mici sa treaca prin ele).
Romanian 
English (United States) 