legea 74/2019

Legea 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate: obligații, termene, etape – partea III

Autor: Mihai Constantin, Senior Consultant AUDITECO

Precum am menționat și în partea I și II a acestei serii de articole, Legea 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate stipulează o serie de obligații legale ale deținătorilor de terenuri pe care au avut/au loc activităţi antropice cu potenţial de contaminare a solului, precum și ale autorităților publice locale și centrale.

Articolul prezent abordează procedura care  trebuie parcursă în cazul în care amplasamentul este încadrat ca sit contaminat de către agenția județeană pentru protecția mediului și este impusă remedierea acestuia.

Înainte de a analiza procedura de remediere, este util de menționat și articolul (34) din Legea 74/2019, care stipulează că “Remedierea siturilor contaminate constă în aplicarea unor măsuri fezabile din punct de vedere tehnic şi economic, astfel încât să se elimine riscul asupra sănătăţii umane şi mediului, ţinând cont de utilizarea prezentă şi viitoare a sitului contaminat, precum şi de potenţialul de dezvoltare al zonei.”

Mai departe, articolul (35) este relevant pentru succesiunea etapelor procesului de remediere, astfel:

“(1) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului decide, potrivit anexei nr. 8, remedierea siturilor declarate contaminate în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) lit. d) şi notifică deţinătorul de teren/operatorul economic cu privire la obligaţia efectuării remedierii.

(2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului decide, potrivit anexelor nr. 8 şi 9, remedierea sau schimbarea folosinţei siturilor declarate contaminate în conformitate cu art. 30 alin. (1) lit. c) şi notifică deţinătorul de teren/operatorul economic cu privire la obligaţia efectuării remedierii sau a schimbării folosinţei terenului din sensibilă în mai puţin sensibilă.

(3) În conformitate cu prevederile alin. (2), agenţia judeţeană pentru protecţia mediului stabileşte împreună cu operatorul economic sau deţinătorul de teren cea mai fezabilă modalitate din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului şi emite decizia de remediere sau schimbare a folosinţei sitului în funcţie de modalitatea stabilită.”

Odată emisă decizia privind remedierea sitului contaminat sau privind schimbarea folosinței sitului contaminat, operatorul  economic sau deținătorul de teren are următoarele obligații, conform articolului (37):

“(1) În baza deciziei agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, prevăzută la art. 35 alin. (1), operatorul economic sau deţinătorul de teren are obligaţia de a elabora studiul de fezabilitate şi proiectul de remediere, în termenul stabilit de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

(2) În baza deciziei agenţiei judeţene pentru protecţia mediului, prevăzută la art. 35 alin. (3), operatorul economic sau deţinătorul de teren are obligaţia de a elabora studiul de fezabilitate şi proiectul de remediere sau de a schimba folosinţa sitului.

(3) Schimbarea folosinţei siturilor contaminate se realizează în baza documentaţiilor de urbanism elaborate, avizate şi aprobate potrivit legii.

(4) Operatorul economic/Deţinătorul de teren are obligaţia de a transmite agenţiei judeţene pentru protecţia mediului care a stabilit necesitatea realizării acestei etape studiul de fezabilitate şi proiectul de remediere.

(5) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului analizează şi aprobă proiectul de remediere.

(6) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin unităţile din subordine, monitorizează şi controlează aplicarea măsurilor cuprinse în proiectul de remediere. ”

Comparativ cu Raportul de investigare preliminară și cu Raportul de investigare detaliată și evaluare a riscului, observăm că în cazul Studiului de fezabilitate și a Proiectului de remediere, autoritatea pentru protecția mediului nu impune o anumită perioadă de timp în care trebuie realizate aceste studii, aceasta urmând a fi decisă de la caz la caz.

Articolul (39) listează obligațiile autorităților publice locale și ale deținătorilor de terenuri contaminate sau ale operatorilor economici care își desfășoară activitatea pe terenuri contaminate:

“(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a institui regimul de restricţie potrivit anexei nr. 10 pentru toate siturile contaminate şi de a realiza sisteme de bariere fizice şi vizuale de avertizare şi conştientizare pentru aplicarea regimului de restricţie în cazul siturilor contaminate orfane.

(2) Până la finalizarea lucrărilor de remediere, deţinătorul de teren sau operatorul economic are obligaţia de a realiza sisteme de bariere fizice şi vizuale de avertizare şi conştientizare şi de a lua măsuri pentru eliminarea oricărui risc pentru sănătatea umană şi mediu.

(3) Sistemul de avertizare şi conştientizare include o pictogramă în chenar roşu utilizată pentru toate tipurile de situri contaminate inscripţionată “sit contaminat cu risc pentru sănătatea umană şi mediu”. Pictograma se amplasează pe limita sitului contaminat.

(4) Autoritatea competentă de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului verifică amplasamentul şi întocmeşte un proces-verbal în care se consemnează rezultatele verificării şi îndeplinirea cerinţelor de conformare cu prevederile prezentei legi.

(5) La finalizarea proiectului de remediere şi în urma avizării certificatului prevăzut în anexa nr. 12, agenţia judeţeană pentru protecţia mediului notifică autorităţile administraţiei publice locale asupra ridicării restricţiei în vederea reutilizării terenului, precum şi oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară în vederea radierii din cartea funciară a restricţiei de utilizare, potrivit anexei nr. 11.”

După obținerea certificatului de încheiere a lucrărilor de remediere avizat de către agenția județeană pentru protecția mediului, deţinătorul de teren sau operatorul economic are obligația, conform art. (40), să asigure monitorizarea sitului, aceasta fiind definită ca acţiunea de verificare a siturilor după încheierea proiectului de remediere prin prelevare de probe şi/sau acţiuni specifice sitului unde s-a desfăşurat activitatea de remediere.

Perioada de monitorizare postremediere se stabileşte prin metodologia de remediere a siturilor contaminate și are la bază un Program de monitorizare postremediere.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *