Tag Archives: impactul asupra mediului

Agricultura urbana si orasele viitorului

Un articol de Razvan Spiridon, Consultant de mediu AUDITECO GES

Pe fondul cresterii populatiei la nivel global, problema accesului la hrana este din ce in ce mai greu de gestionat, mai ales in tarile defavorizate din punct de vedere economic si social, unde nu exista o cultura a solului – „datator de viata si de roade”. Pe de alta parte, incalzirea climatica si impactul acesteia asupra componentelor mediului, respectiv targeturile companiilor economice din ce in ce mai ambitioase, amplifica si mai mult situatia deja complicata in care ne aflam in prezent, cand suprafete intinse de teren arabil din jurul centrelor urbane sunt ocupate de zone rezidentiale sau parcuri industriale.

Cum putem hrani o populatie de 10 miliarde?

Potrivit estimarilor ONU, populatia lumii va ajunge la 9 miliarde de oamenii pana in anul 2050, urmand sa depaseasca 10 miliarde in anul 2100. John Bongaarts, un demograf de la Population Council (un grup de cercetare din New York), declara urmatoarele: „Cresterea populatiei cu fiecare miliard de oameni duce la ingreunarea vietii tuturor. Putem hrani o populatie de 10 miliarde? Probabil. Ce este cert, este ca ne-am descurca mai bine cu un numar mai mic al populatiei.”

In prezent, conform datelor furnizate de FAO, 11% din suprafata de uscat a globului (aproximativ 1.5 miliarde ha) este utilizata in scop agricol. Intre anii `60 – `90, populatia lumii s-a dublat de la 3.1 miliarde la peste 5.9 miliarde, in timp ce terenul arabil per persoana a scazut cu 40%, de la 0.43 ha la 0.26, astazi ajungand la 0.196 ha/persoana la nivel mondial, cu o distributie spatiala inegala de la o regiune la alta a globului.

Daca in anul 2100 populatia globului va trece pragul de 10 miliarde, presupunand ca suprafata agricola ramane aceeasi, atunci fiecarui om ii va reveni circa 0.15 ha teren agricol (sau 1500 m2). Acest scenariu nu poate fi insa fezabil avand in vedere utilizarea tot mai intensa a terenurilor agricole pentru culturi multiple, folosirea ingrasamintelor chimice, raspandirea monoculturilor etc., la care se adauga fenomenele de desertificare, saraturare si eroziune asociate cu incalzirea globala, toate acestea degradand solul si afectand potentialul sau productiv. De asemenea, conversia terenurilor agricole in spatii rezidentiale este un fenomen care va lua o amploare mult mai mare in urmatoarea jumatate de veac. Astfel, daca in anii `60 procentul populatiei urbane era de 34%, in ziua de astazi a ajuns la aproximativ 55%, fiind de asteptat ca in 2050 sa treaca de 80%.

distributia suprafetei

Foto: Distributia suprafetei arabile (ha) / persoana

Sursa: data.worldbank.org

Nu ramane decat sa ne intrebam ce-i de facut in aceasta situatie, in care populatia (cererea de hrana) este in continua crestere, iar terenul agricol este in scadere. Una dintre solutiile pe care le avem la indemana si care castiga din ce in ce mai mult teren, este conceptul de agricultura urbana, un concept care rezolva mai multe probleme asociate ecosistemelor urbane in acelasi timp cu solutionarea lipsei de hrana.

Top avantaje ale agriculturii urbane

Unul dintre avantajele cele mai importante ale implementarii acestui concept este producerea hranei in proximitatea consumatorilor, eliminand astfel transportul pe distante lungi si reducand presiunea pusa pe terenul agricol din mediul rural, respectiv costurile si impactul asupra mediului. Un studiu realizat de Centrul John Hopkins din SUA in anul 2016, arata ca agricultura urbana poate sa „creasca nivelul capitalului social, bunastarea comunitatii si implicarea civica in ceea ce priveste sistemul de hrana”, dar sa imbunatateasca si securitatea hranei, serviciile de ecosistem si sanatatea. De asemenea, agricultura urbana poate fi folosita si in scop terapeutic, poate reduce emisiile de transport, contribuind si la reducerea consumului de energie, a deseurilor si a resurselor consumate per ansamblu.

Conform unui studiu realizat de Universitatea din Michigan State, SUA, orasul Detroit ar putea sa isi produca circa 70% din nevoia de legume si circa 40% din nevoia de fructe din gradinaritul urban. Orasul Toronto planuieste deja sa produca 25% din necesarul de fructe si legume pana in anul 2025.

In China, ruinele unei foste intreprinderi industriale din orasul Shenzhen, au fost transformate intr-o frumoasa ferma urbana, in scopul promovarii agriculturii urbane in randul populatiei.

auditeco

auditeco_2

Sursa foto: http://ecology.md/

Viraji Puri, este co-fondator si sef executiv al companiei Gotham Greens si detine o ferma pe acoperisul unui depozit din Brooklyn, New York (SUA) in suprafata de 1400 m2, unde cultiva cateva tipuri de salata pe care o livreaza catre restaurantele si magazinele alimentare din zona metropolitana a orasului New York.

ferma

Foto: Ferma construita pe acoperisul unui depozit

Sursa: http://ecology.md/

In Romania, exista deja trei organizatii de profil implicate in gradinarit urban: Asociatia „Romania in Tranzitie”, Asociatia „Colectiv A” si Asociatia „Efectul Fluture”.

Orasele gri de astazi, sufocate de masini si betoane, pot fi facute „sa inverzeasca” prin cateva masuri simple, care le pot transforma, facandu-le mai atractive pentru locuit si mai prietenoase cu mediul inconjurator.