Category Archives: Studii de mediu

10 lucruri mai putin cunoscute despre … ploaie

1. Picăturile de ploaie cad, în medie, cu o viteza de 8 – 10 km/oră (în funcție de viteza vântului, pot ajunge chiar și la 35 km/oră). Pentru comparație: fulgii de zăpadă cad cu o viteză cuprinsă între 3 și 7 km/oră.

2. Diametrul unei picături de ploaie este, în medie, cuprins între 0,5– 8 milimetri.

3. Cele mai mari picături de ploaie din lume au fost înregistrate în septebrie 1995 în Brazilia: cele mai mici picături aveau un diametru de 8,6 milimetri.

4. Cele mai mari “boabe de grindină” din lume au fost înregistrate în zona Gopalganj, din Bangladesh, în timpul furtunii din 14 aprilie 1986: greutatea fiecărui “bob” a depășit un kilogram, iar 92 de persoane au decedat.

5. In fiecare secundă, pe întreg cuprinsul globului, 16 milioane de tone apă “cad din ceruri” sub formă de ploaie (nu vă speriați: exact aceeași cantitate de apă se și evaporă, în fiecare secundă de pe suprafața Pământului).

6. Picăturile de ploaie nu sunt în formă de lacrimi. Forma lor este asemănătoare unei “jumătăți de hamburger”.

7. Unul din o sute de milioane de oameni este alergic la ploaie (uneori alergiile putând fi atât de severe încât pot cauza moartea);

8. Chiar și în deșert plouă. Problema este că nu poți să știi când se întâmplă acest lucru, deoarece picăturile de ploaie se evaporă în aerul fierbinte.

9. Jocul de darts a apărut datorită ploii: se spune că arcașii participanți la o competiție au fost prinși de ploaie, așa că s-au refugiat într-un bar, unde au prins a arunca la țintă cu săgeți pe care le-au rupt pentru a fi mai mici.

10. Umbrela a fost inventată pentru a proteja de razele soarelui.

raindrops_falling_onto_girls_hands falling-water

Stiati ca…?

Stiati ca…?

Adevaruri pe care le putem schimba!

Tot ce este spalat de ploi se scurge direct in ocean (gunoi, resturi, ulei folosit, scurgeri din canalizare, chimicale toxice, pesticide, etc.)
Un sfert de litru de ulei de motor contamineaza 100 000 litri de apa.
Apa provenita din ploile urbane este una dintre primele trei surse de poluare ale raurilor si ale lacurilor, oceanelor si estuarelor.
Aprox. 3,5 tone de petrol intra in oceanele lumii in fiecare an.
In Statele Unite deseurile din canalizari si gunoiul varsat in ape este de 24 trilioane litri pe an.
Peste 60% din recifurile de corali din lume sunt amenintate de poluare, sedimentare si comercializare exagerata
14 milioane tone de gunoi sunt aruncate in oceanele lumii in fiecare an, majoritatea in emisfera nordica

Când rămânem fără gheţari pe Everest?

Gheţarii din regiunea Munţilor Everest, din Himalaya, vor dispărea aproape complet până în anul 2100 din cauza emisiilor de gaze de seră, avertizează cercetătorii, conform Daily Mail.

O simulare realizată de aceştia arată o scădere de 99% a acestora până la finele secolului, în cazul în care nivelul emisiilor va continua să crească în ritmul actuală. Chiar dacă emisiile ar fi reduse, 70% dintre gheţari tot vor dispărea.

La această simulare au lucrat cercetători din Nepal, Olanda şi Franţa. Ei au studiat tipare ale vremii şi au creat un model al condiţiilor meteo de pe Everest pentru a identifica viitorul impact al creşterii temperaturilor.

“În cel mai rău caz, 99% din masa gheţarilor va dispărea, dar chiar şi dacă începem să reducem emisiile, am putea observa o reducere de 70% a acestora”, explică Joseph Shea, cercetătorul care a condus acest proiect.

Creşterea temperaturilor va mări şi rata la care zăpada şi gheaţa se topeşte, dar ar putea duce şi la apariţia unor modificări ale precipitaţiilor la înălţimi critice, în zonele unde există gheţarii.

Echipa a studiat în cadrul cercetării gheţari din bazinul Dudh Kosi aflat în Nepal, regiune unde există cele mai înalte vârfuri montane din lume, inclusiv Muntele Everest, şi o zonă de 400 de kilometri pătraţi de gheţari. În analiză au fost studiate şi imagini obţinute prin satelit şi felul în care s-au micşorat zonele cu gheţari între anii 1977-2010.

 

In insulele Galapagos se afla primul aeroport “verde” din lume!

Aeroportul din Galapagos este primul aeroport ”verde” din lume. Aeroportul Ecologic Galapagos, a cărui denumire inițială era Aeroportul Seymour, a fost inaugurat în 2012 și funcționează doar cu ajutorul puterii vântului, informează CNN.

80% din infrasctructura aeroportului este realizată din materiale reciclate ale clădirii vechi, iar apa potabilă este produsă de o stație locală care desalinizează apa marină.

Aeroportul a fost construit in insula iguanelor, pe locul unei foste baze militare americane.

În ultimii ani, ecologiştii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de situaţia insulelor Galapagos. Aici s-a încercat crearea unui echilibru între turism, imigraţie şi ecosistem fragil. Managerul Aeroportului a declarat că administraţia ţine cont de condiţiile mediului şi în final îşi va realiza scopul.

Turiştii din întreaga lume, care au vizitat Aeroportul ecologic, au rămas plăcut surprinşi.

Insulele Galápagos, cunoscute şi sub denumirea de Insulele Ţestoaselor, sunt situate la aproximativ 1.000 km depărtare de teritoriul continental al statului sud-american Ecuador. Observaţiile asupra faunei insulelor Galápagos l-au condus pe naturalistul englez Charles Darwin la cunoscuta teorie evoluţionistă.

Galapagos este unicul loc de pe Pământ unde poți să înoți și să te joci cu leii de mare, sau poți înota printre delfini, pești tropicali sau rechini, sau te poți plimba printre pinguini, țestoase și iguane, fără ca toate aceste vietăți să se teamă sau să fugă de tine.2A943B3300000578-3163620-image-a-5_1437041190440 2A943B2D00000578-3163620-image-a-1_1437041155087 2A69ADAF00000578-3163620-The_Galapagos_Islands_nearly_600_miles_west_of_Ecuador_is_famous-a-16_1437041867437

Plantele decorative sunt excelente pentru sanatatea angajatilor

Plantele decorative nu mai sunt de multa vreme doar un moft al decoratorilor. S-a demonstrat stiintific ca plantele de interior au un efect extraordinar asupra psihicului uman, a starii de bine atat mentala cat si fizica.

Plantele decorative sunt excelente pentru sanatatea angajatilor: curata aerul din birou de praf si de substante toxice, cresc umiditatea si reduc oboseala.

Mai mult, s-a demonstrat stiintific ca prin amenajarea cu plante de interior ajutam angajatii sa fie mai calmi si li se imbunatateste productivitatea.

Investitia in plante decorative de interior la birou este o investitie in oameni.

Plantele decorative la birou actioneaza ca niste filtre naturale care transforma dioxidul de carbon in oxigen. In plus, plantele decorative sunt filtre naturale pentru noxele din aer, imbunatatind calitatea aerului, in special in mediile de birouri ventilate artificial.

In spatiile de birouri, amplasand plante de interiorse reduce stresul, se reduce zgomotul si se filtreaza praful din incaperi.

Plantele de interior la birou imbunatatesc productivitatea angajatilor (studiile stiintifice au demontrat un procent de crestere de 12%), amelioreaza starea de bine a oamenilor in mediul de lucru, ridica calitatea aerului si umiditatea acestuia.

2.600 de mii de miliarde de euro – atat ne costa poluarea

Poluarea are un cost urias pentru sanatate. Un studiu recent al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare vine si cu o estimare: tarile dezvoltate ale lumii cheltuiesc 2.600 de mii de miliarde de euro anual din cauza poluarii. Iar acestea sunt doar tratamentele celor imbolnaviti de noxe. Insa impactul poluarii este mult mai mare si afecteaza inclusiv agricultura mondiala.

Grupul celor 34 de tari avansate economic ale lumii, in care sunt incluse majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, suporta costuri de 1.200 de miliarde de euro din cauza poluarii, potrivit studiului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Luand in calcul si doua mari state emergente, India si China, care polueaza foarte mult, se ajunge la o nota de plata uriasa, de 2.600 de mii de miliarde. Sunt bani cheltuiti din cauza efectelor negative ale poluarii asupra sanatatii.

Transportul rutier genereaza 50% din costurile totale, un procent care este valabil si pentru statele membre ale Uniunii Europene. O mare parte din vina o poarta apetenta europeana pentru motoarele diesel, care sunt mult mai poluante decat cele care functioneaza cu benzina.

Uniunea Europeana a impus norme de poluare, insa piata motoarelor diesel este in continua crestere. In Europa Occidentala, dieselul are peste jumatate din piata. In Statele Unite si in Japonia, procentul masinilor diesel este mult mai redus, undeva la 10% .

OCDE estimeaza ca pretul platit acum in contul poluarii nu are decat sa creasca in lipsa unor masuri drastice de limitare a emisiilor nocive in mediul inconjurator. Problema este ca exista deja limitari ale emisiilor, dar ele nu tin pasul cu numarul tot mai mare de masini care apar pe sosele.

Se estimeaza ca, in 2012, aproximativ 3,7 milioane de oameni din intreaga lume au murit din cauza bolilor cauzate de poluare. China a inregistrat cel mai mare numar de decese – aproape 1,3 milioane, urmata de India, cu 700 de mii si Statele Unte, cu aproape 500 de mii. Dintre tarile europene, Germania si Italia inregistreaza cele mai multe decese din cauza poluarii.

Problema aerului tot mai impur este abordata diferit. Tarile bogate incearca sa reduca emisiile daunatoare prin reglementari mai dure, dar statele sarace vad in industria poluanta o sansa de crestere economica.

Sursa: Digi 24

Calitatea aerului și canicula

Pe timpul verii şi îndeosebi în această lună, concentraţia de substanţe toxice din aer atinge cotele cele mai ridicate de peste an. Combinaţia dintre temperaturile ridicate şi poluanţii atmosferici scade şi mai mult calitatea aerului şi poate cauza dificultăţi de respiraţie şi bronşită.

Ați avut poate de multe ori senzaţia că aerul este irespirabil în zilele caniculare, dar ați pus-o pe seama faptului că este foarte uscat. Într-adevăr, vara este anotimpul cu cea mai slabă calitate a aerului, însă nu doar din cauza faptului că este uscat.

Dacă locuieşti într-un oraş cu trafic rutier ori cu activităţi industriale, trebuie să ştii că poluarea din această perioadă o depăşeşte pe cea din restul anului. De vină este ozonul poluant (troposferic), diferit de ozonul “bun” care se formează în stratosferă. El apare în urma unei reacţii chimice între radiaţiile solare (ultraviolete), oxizii de azot şi particulele poluante provenite de la autovehicule şi din activităţi industriale. Prin urmare, ozonul troposferic se formează doar ziua, iar concentraţia lui este mai mare vara pentru că şi radiaţiile solare sunt mai intense în acest anotimp.

Potrivit Agenţiei Europene pentru Mediu (AEE), care întocmeşte anual un raport privind poluarea cu ozon în Europa, în vara anului trecut, nivelul de poluare cu ozon a fost puţin mai ridicat decât în intervalul 2007-2009. Iar această constatare a fost valabilă inclusiv pentru România. Cele mai mari concentraţii de ozon, peste limitele stabilite de autorităţi ca fiind nepericuloase pentru sănătate, s-au înregistrat între 24 iunie şi 22 iulie, adică în perioada cu cele mai ridicate temperaturi.

Pentru bucureșteni, situaţia este cu atât mai alarmantă, dat fiind faptul că o statistică europeană plasează capitala României pe primul loc în topul celor mai poluate oraşe de pe continent!

Potrivit unui studiu, în timpul verii, aproape 65% din populaţia Bucureştiului este expusă unor concentraţii mai mari decât cele acceptate de oxizi de azot şi de sulf, de plumb şi de monoxid de carbon.

Când aerul este poluat, concentraţia de oxigen este mai redusă şi trebuie să respirăm mai des. În acest mod, inhalăm o cantitate mai mare de substanţe poluante, care irită căile respiratorii şi favorizează instalarea unor boli pulmonare.  Şase-şapte ore de inhalare de ozon troposferic sunt suficiente pentru a reduce funcţia respiratorie şi pentru a provoca inflamaţie pulmonară, spun specialiştii Agenţiei americane pentru Protecţia Mediului.

 

Ce este un studiu de risc

Un studiu de risc (SR) este cerut de către Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) atunci când s-a dovedit că există o poluare semnificativă pe un anumit amplasament.
Condiţiile ce trebuie îndeplinite de SR sunt stipulate în anexele A.4, A.4.1 si A.4.2. ale Ord. 184/1997. În anexa A.4 evaluarea riscului este definită drept un proces pentru identificarea, analizarea şi controlul pericolelor induse de prezenţa unor substanţe periculoase.

În abordarea Auditeco Ges, evaluarea riscului implica estimarea (incluzând identificarea pericolelor, amploarea efectelor potentiale şi probabilitatea unei manifestari periculoase) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţelor pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat).

Factorii evaluării riscului ţin de triada sursă-cale-receptor şi sunt:

1. Pericol/sursă (poluanţi, toxicitate, efecte particulare);
2. Calea de acţionare (drumul de la sursă la ţintă);
3. Ţintă/receptor (obiectivele asupra cărora se acţionează)

 

 

Ce este colectarea selectiva si de ce sa colectam selectiv. Sfaturi de la Auditeco GES

Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, alături de separarea şi procesarea unora dintre componentele deşeurilor, în vederea transformării lor în produse utile.

Aproape toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare.

Colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării. Conform HG 621/ 2006 (completată şi modificată prin 1872/2006 ) instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile, persoanele fizice sunt obligate să colecteze selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite, inscripţionate în mod corespunzător şi amplasate în locuri speciale accesibile cetăţenilor.

Prin colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje putem recupera urmatoarele tipuri de deşeuri:

  • Sticlă
  • Ziare, reviste
  • Ambalaje menajere
  • Ambalaje din plastic

 

Cantitatea de deşeuri pe care o generăm creşte cu fiecare produs pe care îl cumpărăm zilnic. Ambalajele protejează produsele, le diferenţiază şi le fac mai atractive. Ele sunt produse în sine, fiind utile şi valoroase. De aceea trebuie să le preţuim.

Dupa ce consmăm un produs, ambalajul său devine deşeu de ambalaj.

Deşeurile de ambalaje merită reciclate dintr-o serie de motive, sustinute de echipa Auditeco Ges:

• economisim energia
• reducem poluarea
• scade cantitatea de gunoi
• rezultă materie primă secundară
• conservăm resursele naturale