Stiati ca exista fobie de fulgere si tunete?

Fulgerul este rezultat in urma unui proces de descarcare electrica cauzat de o diferenta de potential electrostatic.
Fulgerul se produce intre nori incarcati cu sarcini electrice diferite, iar descarcarea intre nor si pamant provoaca un arc luminos, numit traznet.
Atunci cand vedem un fulger nu auzim si sunetul produs de descarcare, deoarece viteza sunetului este mai mica fata de cea a luminii. Decalajul se datoreaza diferentei dintre vitezele de propagare ale celor doua unde, cea luminoasa si cea acustica.

Datorita curentilor de aer existenti in nor precum si prin repartizarea inegala de gheata si apa, se formeaza prin frecare, spatii cu incarcatura ionica electrostatica negativa si pozitiva.
In mod normal stratul superior al norului este incarcat pozitiv, iar stratul inferior este incarcat negativ. Zona dintre cele doua straturi incarcate diferit se afla la o inaltime mare unde temperatura variaza intre -10 si -15 grade Celsius.
Aici, picaturile de apa din nor se transforma in cristale de gheata.

Fulgerul este o descarcare electrica, iar atunci cand ia nastere produce un echilibru electric intre straturile norului de furtuna. Pentru a lua nastere un trasnet intre un nor si pamant trebuie sa existe in prealabil tensiuni de cateva zeci de milioane de volti, iar fenomenul, care este o scanteie de descarcare electrica, sa aiba o tensiune de aproximativ 3 milioane de volti / metru. Puterea de strapungere a fulgerului este data si de umiditatea aerului.

Datorita diferentei dintre vitezele de propagare a luminii (cca. 300.000 km /s) si a sunetului 332 m / s, va aparea un decalaj de timp intre receptionarea vizuala si cea auditiva a fulgerului. Decalajul dintre fulger si tunet este dat de distanta dintre acesta si observator. Cu cat observatorul este mai departe, cu atat decalajul va fi mai mare.

 

Curiozitate: Stiati ca exista fobie de tunete?

Astrafobia, cunoscuta si drept astrapofobia, brontofobia, keraunofobia sau tonitrofobia, reprezinta o frica anormala de tunet si fulger, un tip de fobie speciala. Este tratabila, dar poate fi dezvoltata de oameni si de animale. Termenul deriva din grecescul astrape care inseamna fulger si fobos – frica.

fulgere

11593005

 

 

10 lucruri mai putin cunoscute despre … ploaie

1. Picăturile de ploaie cad, în medie, cu o viteza de 8 – 10 km/oră (în funcție de viteza vântului, pot ajunge chiar și la 35 km/oră). Pentru comparație: fulgii de zăpadă cad cu o viteză cuprinsă între 3 și 7 km/oră.

2. Diametrul unei picături de ploaie este, în medie, cuprins între 0,5– 8 milimetri.

3. Cele mai mari picături de ploaie din lume au fost înregistrate în septebrie 1995 în Brazilia: cele mai mici picături aveau un diametru de 8,6 milimetri.

4. Cele mai mari “boabe de grindină” din lume au fost înregistrate în zona Gopalganj, din Bangladesh, în timpul furtunii din 14 aprilie 1986: greutatea fiecărui “bob” a depășit un kilogram, iar 92 de persoane au decedat.

5. In fiecare secundă, pe întreg cuprinsul globului, 16 milioane de tone apă “cad din ceruri” sub formă de ploaie (nu vă speriați: exact aceeași cantitate de apă se și evaporă, în fiecare secundă de pe suprafața Pământului).

6. Picăturile de ploaie nu sunt în formă de lacrimi. Forma lor este asemănătoare unei “jumătăți de hamburger”.

7. Unul din o sute de milioane de oameni este alergic la ploaie (uneori alergiile putând fi atât de severe încât pot cauza moartea);

8. Chiar și în deșert plouă. Problema este că nu poți să știi când se întâmplă acest lucru, deoarece picăturile de ploaie se evaporă în aerul fierbinte.

9. Jocul de darts a apărut datorită ploii: se spune că arcașii participanți la o competiție au fost prinși de ploaie, așa că s-au refugiat într-un bar, unde au prins a arunca la țintă cu săgeți pe care le-au rupt pentru a fi mai mici.

10. Umbrela a fost inventată pentru a proteja de razele soarelui.

raindrops_falling_onto_girls_hands falling-water

Did you know that one-third or more of the food we produce each year is never eaten?

More than 1 billion metric tons of food is lost or wasted, never making it from the farm to our fork.

Often in developing countries it decays in fields before harvest or spoils while being transported. Some is lost in retail markets before consumers can buy it. Meanwhile, in developed countries people buy too much and then throw it away. They reject perfectly nutritious food that is cosmetically imperfect.

Too often we are served oversized meals, large portions of which are discarded. Although reasons vary, we waste food everywhere, often in ways that are unintended yet seem foolish given our fundamental need for this precious resource.

The following is an excerpt from the book Food Foolish.

In reality, we produce enough food to feed 10 billion people — everyone today and those expected by 2050. Yet people are still hungry. It’s hard to imagine so much waste of something so valuable in our modern, connected world.

More than 800 million people — a population equivalent to the United States and European Union combined — are chronically hungry. Two billion people, many of them children under 5, suffer from malnutrition.

Food waste causes enormous misery and robs billions of people of their full potential. But the issues go well beyond hunger.

In 2007 and 2008, an unexpected escalation in global food prices threw millions of people into poverty and caused panic in markets around the world. Riots rocked cities in 20 countries.

The globe’s urban populations — growing at 180,000 people per day — recognized just how far removed they had become from the sources of their food. Leaders around the world questioned their nations’ food security.

The extraordinary growth of cities also means a rising middle class. This leads to demands for improved diets, shifting from simple grains to more nutritious meats, dairy, vegetables and fruits. The kinds of foods increasingly in demand are the very foods that reduce malnutrition.

They are also the most susceptible to spoilage and waste and require the greatest care as they move through the food supply chain.

Food waste also has a devastating impact on the environment. The water used to grow just the food we discard is greater than the water used by any single nation.

Food conservation is every bit as important as energy conservation. Public policies have long and successfully encouraged energy efficiency to spread more power throughout our economy without having to build costly energy production facilities that result in greater environmental emissions.

That same rigor must now be applied to prevent food waste.