AUDITECO Global Environmental Services, membru al IEMA

AUDITECO GES, o importantă companie de consultanță și audit în domeniul protecției mediului pe piața din România, cu o activitate de peste 20 de ani, are plăcerea să anunțe că în noiembrie 2016 a devenit membra a prestigioasei organizații IEMA (Institute of Environmental Management and Assessment), una dintre cele mai mari asociații profesionale de specialiști în protecția mediului din Marea Britanie și întreaga lume, ce numără aproximativ 15.000 de membri la nivel mondial.

auditeco-iema

Certificarea IEMA – Garanția excelenței tehnice AUDITECO GES

Certificarea IEMA se alătură altor certificate de excelență și apreciere obținute de-a lungul timpului de AUDITECO GES, atât la nivel național, cât și internațional, dovedind și garantând calitatea serviciilor oferite și recunoașterea eforturilor susținute depuse de AUDITECO GES în domeniul protecției mediului. Calitatea de membru IEMA consolidează poziția AUDITECO GES în domeniul celor mai bune practici de mediu, fiind un exemplu pe piața din România.

Odată cu afilierea la IEMA, AUDITECO GES s-a integrat intr-o rețea formată din companii prestigioase de mediu din întreaga lume, fiind listată în anuarul și revista IEMA, The Environmentalist, beneficind de o prezentare detaliată la care au acces peste 35,000 de specialiști de mediu. Expertii AUDITECO GES pot participa acum la o serie de cursuri, seminarii și evenimente organizate de IEMA, ceea ce va constitui un aport  suplimentar de know how, networking și plus valoare la produsele și serviciile oferite clienților săi.

Certificarea IEMA încununează jubileul de 20 de ani al AUDITECO GES. Experiența acumulată de-a lungul timpului prin implicarea în proiecte complexe la nivel național și internațional, soluțiile inovatoare de mediu promovate constant, respectarea cu strictețe a termenelor și angajamentelor asumate sunt doar câteva dintre elementele care au dus AUDITECO GES în topul  consultanților de mediu din România.

Depozitarea deseurilor si Levigatul

Un articol de Mihai CONSTANTIN – Consultant de mediu, Auditeco GES

Doar 5% dintre deseurile municipale au fost reciclate

Conform statisticilor Eurostat din martie 2016, cele mai recente date privind Romania arata ca in 2013 s-au depozitat aproximativ 82% din cantitatile de deseuri municipale generate, peste media europeana de 28%. Astfel, doar 5% dintre deseurile municipale colectate au fost reciclate, 11% compostate si 2% incinerate. Potrivit Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind deseurile, transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, Romania si-a asumat o serie o serie de obligatii privind cresterea treptata a cantitatilor de deseuri reciclate. Pana in 2020 ar trebui sa reciclam cel putin 50% din deseurile de hartie, metal, plastic si sticla generate si sa valorificam cel putin 60% din deseurile de ambalaje.

Iata deci un motiv important pentru care depozitarea deseurilor in celebrele ‚gropi de gunoi’ va fi din ce in ce mai restrictionata. Dar pe langa beneficiile reutilizarii, valorificarii si/sau reciclarii deseurilor, este necesar sa fie constientizate si efectele negative pe care depozitarea deseurilor o are asupra mediului inconjurator, populatiei umane, florei si faunei.

Efectele negative generate prin depozitarea deseurilor

Chiar daca depozitarea este cea mai convenabila metoda de management a deseurilor din punct de vedere financiar si este inca aplicata pe scara larga la nivel global, problemele specifice care apar vor duce in timp la costuri mai ridicate.

O astfel de problema este levigatul sau lixiviatul, lichid cu incarcatura de contaminanti, produs in general de trei fenomene:

  1. Infiltrarea precipitatiilor (cauzata inclusiv de topirea precipitatiilor solide) in corpul depozitului, ceea ce duce Ia antrenarea particulelor in suspensie sau solubile, dar si a altor componente din deseuri. Precipitatiile reprezinta principala sursa de levigat;
  2. Umiditatea deseurilor (in special menajere) si descompunerea anumitor materiale produce o cantitate suplimentara de lichid care percoleaza depozitul de deseuri;
  3. Apa de pe suprafetele invecinate depozitului se poate scurge pe acesta.

Chiar daca legislatia specifica faptul ca depozitele de deseuri trebuie sa fie prevazute cu un sistem de colectare a Ievigatului, exista inca depozite de deseuri vechi care nu dispun de acest sistem sau care sunt incorect impermeabilizate/gestionate. In acest caz, panza freatica poate penetra baza depozitului, sporind astfel cantitatile de levigat formate si implicit costurile cu gestionarea acestuia.

Totusi, exista un efect mult mai sever provocat de contactul dintre deseuri si panza freatica, si anume contaminarea apei subterane. Tinand cont de modul de formare a levigatului indicat mai sus, este de asteptat ca un levigat tipic sa contina metale grele (Pb, Hg, Ni, Cu, etc), sulfati, cloruri, acizi, bifenili policlorurati (PCB) etc. Odata ajunsi in acfiver, acesti compusi vor ajunge implicit si in fantani, rauri sau lacuri, provocand efecte adverse asupra sanatatii populatiei din vecinatatea depozitelor de deseuri, precum: dureri abdominale, afectiuni ale pielii, afectiuni ale anumitor organe, anumite tipuri de cancer, malformatii congenitale,  etc.

Iata deci cum o solutie aparent simpla precum depozitarea deseurilor, poate da nastere unor probleme complexe. Ca atare, colectarea si epurarea corespunzatoare a levigatului este sau ar trebui sa fie o prioritate pentru administratorii depozitelor de deseuri.

Cat de „verde” este un automobil electric?

Un articol de Mihai Iosif, Consultant principal AUDITECO GES

In aceasta primavara am avut ocazia sa testez doua automobile “verzi” produse de catre BMW: BMW i3 si BMW i8. Daca BMW i8 este un hibrid plug-in cu valente de super-masina, fratele mai mic i3 este un model 100% electric. Cu un motor electric de aproape 170 CP, o autonomie de pana la 160 km si un design cel putin interesant, BMW i3 este un automobil care impresioneaza chiar si la o prima analiza. Dupa cativa kilometri parcursi la volanul sau, timp in care te bucuri de acceleratia surprinzatoare, sistemul de regenerare al energiei care de multe ori elimina nevoia de a utiliza franele si emisiile zero de dioxid de carbon, realizezi ca i3 este un partener agil si “verde” in traficul aglomerat din oras.

Dar cat de “verde” este de fapt un automobil electric? Si ce automobile pot fi considerate autovehicule electrice?

O sa incep prin a raspunde la cea de-a doua intrebare. De la introducerea lor pe piata si pana in prezent au fost dezvoltate patru mari categorii de automobile ce utilizeaza inclusiv sau exclusiv motoare electrice pentru propulsie: automobile hibride conventionale, automobile hibride plug-in, automobile exclusiv electrice si automobile cu celule de hidrogen. In continuare voi prezenta pe scurt modul de functionare al acestor vehicule.

Automobilele hibride conventionale

Au un motor termic (plus rezervorul de combustibil aferent) si un motor electric (plus acumulatorii electrici aferenti). Intreaga energie necesara motorului electric este produsa prin arderea de combustibili fosili (benzina sau motorina) in motorul termic. Din acest motiv, automobilele hibride conventionale nu sunt considerate vehicule electrice.

Automobilele hibride plug-in

Au de asemenea doua motoare, unul electric si unul termic. Spre deosebire de hibridele conventionale, acumulatorii ce furnizeaza energia motorului electric sunt incarcati „la priza” cu electricitate provenita din reteaua electrica, automobilele de acest tip putand fi considerate vehicule electrice.

Automobilele exclusiv electrice

Utilizeaza unul sau mai multe motoare electrice alimentate de un set de acumulatori, care la randul lor sunt incarcati „la priza” din reteaua electrica sau din statii speciale de incarcare.

Automobilele cu celule de hidrogen

Utilizeaza de asemenea unul sau mai multe motoare electrice, dar se diferentiaza de automobilele exclusiv electrice prin modul in care acumulatorii sunt incarcati. Astfel, energia electrica ce alimenteaza acumulatorii provine din procesul de conversie al hidrogenului in electricitate prin reactia chimca pe care o are cu oxigenul. Hidrogenul gazos necesar reactiei este stocat sub presiune intr-un rezervor al automobilului. Deoarece sunt propulsate integral de electricitate, aceste automobile sunt si ele considerate vehicule electrice.

Si acum sa revenim la intrebarea initiala, al carui raspuns poate parea surprinzator la o prima vedere: un automobil electric este la fel de „verde” ca sursa de energie electrica ce il alimenteaza. Si de aici lucrurile devin putin mai complicate.

Astfel, conform unui articol publicat pe pagina web a Scientific American, un automobil exclusiv electric precum Nissan Leaf genereaza jumatate (100 g CO2/mila) din cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera generata de un automobil hibrid conventional precum Toyota Prius, in cazul in care cele doua automobile sunt utilizate intr-o zona in care predomina energia electrica produsa din resurse regenerabile. Balanta se inclina usor in favoarea automobilului hibrid conventional atunci cand cele doua automobile sunt utilizate in zone in care majoritatea productiei de energie electrica este bazata pe arderea carbunilor. Estimarile arata ca in zonele in care energia electrica este produsa exclusiv prin arderea combustibililor fosili un automobil electric poate genera pana la 300 g CO2/mila, cu 50% mai mult decat un automobil hibrid conventional, care functioneaza cu benzina.

UCS (Union of Concerned Scientists) a realizat o analiza comparativa intre emisiile de gaze cu efect de sera generate pe durata unui ciclu de viata („cradle to grave”) de un automobil clasic pe benzina sau motorina si cele generate de un automobil exlusiv electric.

Rezultatele acestei analize au evidentiat urmatoarele aspecte:

  • Construirea unui automobil exclusiv electric cu autonomie medie (135 km) genereaza emisii de gaze cu efect de sera cu aproximativ 15% mai mari, decat in cazul unui autovehicul clasic de dimensiuni similare. Procentul creste la 68% in cazul unui automobil exclusiv electric cu autonomie mare (400 km). Acest fapt se datoreaza acumulatorilor litiu-ion cu care sunt echipate automobilele exlusiv electrice, pentru producerea carora se consuma cantitati mari de resurse naturale si energie. Prin urmare cu cat automobilul va avea mai multi acumulatori, cu atat emisiile de gaze cu efect de sera asociate construirii lui vor fi mai mari decat in cazul unui automobil clasic de dimensiuni similare.
  • In perioada de operare a automobilului exclusiv electric, in functie de autonomie si zona in care acesta este condus, emisiile suplimentare de gaze cu efect de sera aferente construirii sunt compensate dupa o perioada de 6 – 18 luni de operare. Emisiile aferente perioadei de operare a unui automobil exlusiv electric vor depinde de eficienta autovehiculului si de sursa de energie electrica ce alimenteaza acumulatorii. In medie, pana la la sfarsitul perioadei de operare, un automobil exlusiv electric va genera cu aproximativ 50% mai putine gaze cu efect de sera, decat echivalentul sau pe benzina sau motorina.
  • Casarea ambelor tipuri de automobile genereaza aproximativ aceeasi cantitate de gaze cu efect de sera, respectiv mai putin de o tona de CO2, avand in vedere ca acumulatorii litiu-ion pot fi reutilizati sau reciclati (mai multe detalii aici).

reutilizare acumulatori

O comparatie similara realizata de UCS intre un automobil cu celule de hidrogen si un automobil clasic, a evidentiat ca in medie, emisiile de gaze cu efect de sera generate de un automobil cu celule de hidrogen sunt cu 30% mai mici decat cele aferente unui automobil clasic, chiar si in situatia in care hidrogenul este generat prin convertirea gazului natural in hidrogen si dioxid de carbon (metoda utilizata cel mai frecvent). Aceasta valoare poate creste atunci cand hidrogenul este extras prin metode care genereaza emisii mai mici de gaze cu efect de sera, cum este de exemplu procesul de electroliza a apei utilizand energia electrica din surse regenerabile.

Incotro ne indreptam?

Eu vreau sa cred ca industria auto se intreapta cu pasi din ce in ce mai mari catre un viitor „verde”. Tot mai multi producatori auto construiesc modele hibride sau 100% electrice, iar cererea pentru aceste tipuri de automobile este in continua crestere. Cea mai buna dovada in acest sens este numarul de rezervari facute pentru Tesla Model 3. Automobilul va fi livrat clientilor incepand cu a doua jumatate a lui 2017, dar au fost  platite deja 373.000 de avansuri de rezervare in valoare de 1000 $ fiecare, doar in perioada 31 martie – 15 mai 2016.

Producatorii auto ofera, cererea din partea populatiei este in crestere, iar tehnologiile de productie a acumulatorilor si hidrogenului devin din ce in ce mai eficiente si mai curate. Ramane doar ca mixul de energie electrica ce alimenteaza aceasta industrie sa fie alcatuit in preponderenta din energie provenita din surse regenerabile.

Despre evolutia industriei energiilor regenerabile vom discuta insa intr-un articol viitor.

Consultantul de mediu pe intelesul tuturor

Un articol de Alexandru Balint, Consultant AUDITECO GES

In calitate de consultant de mediu si persoana de specialitate in domeniul ingineriei mediului, am fost nevoit sa raspund la diverse intrebari atat din domeniul meu de specialitate, cat si din domenii conexe. Dintre toate intrebarile adresate mie, cel mai greu mi-a fost sa raspund la intrebarea „Cu ce se ocupa un consultant de mediu?”, in special cand intrebarea imi este adresata de catre o persoana care nu cunoaste acest domeniu de activitate. In randurile urmatoare, voi incerca sa descriu foarte sumar si in termeni non-tehnici (pe cat posibil) viziunea mea asupra activitatii consultantului de mediu.

Pe scurt, consultantul de mediu este implicat in diverse proiecte care presupun activitati de birou, dar si lucrari de teren interesante care variaza de la vizite la sediile clientilor la activitati de teren palpitante efectuate in conditii de temperaturi ridicate, temperaturi scazute, vant, precipitatii si noroi.

In primul rand, cateva activitati care NU tin de activitatea unui consultant de mediu

  • Consultantul NU reglementeaza modul de functionare al operatorilor economici pe aspecte care vizeaza protectia mediului si NU stabileste obligatiile de mediu ale acestora; aceasta sarcina ii revine Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului prin intermediul structurilor subordonate;
  • Consultantul NU sanctioneaza operatorii economici in cazul in care observa neconformitati; aceasta sarcina ii revine Garzii Nationale de Mediu prin intermediul structurilor subordonate, sau altor autoritati cu responsabilitati in acest domeniu (Administratia Fondului pentru Mediu, Administratia Nationala „Apele Romane”, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta etc.).

Tipuri de consultanta de mediu posibila

2

Consultanta in vederea conformarii cu legislatia de mediu care include urmatoarele:

  • Studii de mediu care trebuie sa fie elaborate de catre o persoana fizica sau juridica autorizata de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (raportul de mediu RM, raportul de evaluare a impactului asupra mediului RIM, bilantul de mediu BM, raportul de amplasament RA, raportul de securitate RS si studiul de evaluare adecvata EA);
  • Studii conexe protecției mediului solicitate de catre alte autorități (documentații tehnice in vederea obtinerii avizului/autorizatiei de gospodarire a apelor, studii hidrogeologice, studii hidrologice, studii de dispersie a poluantilor, etc);
  • Studii si audituri la solicitarea clientilor (audituri pentru a verifica nivelul de conformare cu legislatia, audituri de deseuri, investigatii de teren etc.);
  • Suport tehnic si lucrari pentru investigarea terenurilor si de remediere a siturilor contaminate/poluate.

Consultanta tehnica in vederea optimizarii si eficientizarii proceselor, care include diverse studii si solutii tehnice cu rol de a diminua impactul negativ sau de a spori impactul pozitiv asupra mediului inconjurator cum ar fi: managementul deseurilor, managementul substantelor si preparatelor chimice, consultanta pentru implementarea sistemelor de management al mediului, instruirea personalului etc.

In general, consultantii de mediu incep prin a fi implicati in proiecte de mediu foarte variate pentru a spori cunostintele de baza ale acestora, iar ulterior dezvolta o afinitate pentru anumite subdomenii si tipuri de servicii afiliate protectiei mediului care sunt apropiate de specialitatea lor sau care prezinta interes mai mare pentru ei. Cu toate acestea, ei pot cu usurinta sa se implice si in diverse tipuri de proiecte datorita pregatirii si experientei acumulate.

Abilitatile tehnice si cunostintele necesare ale consultantului de mediu

4

Domeniul protectiei mediului este extrem de vast si cuprinde o multitudine de domenii conexe care necesita cunostinte privind vocabularul specific, legislatia si reglementarile tehnice de mediu si conexe atat nationale, cat si internationale (standarde, normative si ghiduri privind solul, subsolul, apele de suprafata si subterane, deseurile, substantele chimice etc.), literatura de specialitate si cercetarile in domeniu. Toti consultantii de mediu trebuie sa se instruiasca permanent,  si sa fie curiosi sa afle noutatile in domeniu, iar procesul de invațare nu trebuie sa se opreasca niciodata. Trebuie mentionat faptul ca la început, toți consultantii de mediu au nevoie de ghidare de la colegii cu experienta, asa cum de altfel este recomandabil in orice alt domeniu.

Activitatile specifice unui consultant de mediu includ urmatoarele (fara a se limita la acestea):

  • Supravegherea lucrarilor de foraj si de constructii pentru investigarea si remedierea siturilor contaminate;
  • Prelevarea probelor de sol, apa si aer si inregistrarea conditiilor de mediu (meteorologice, geologice, geotehnice, evaluarea fizica si organoleptica a probelor etc.);
  • Realizarea de investigații de teren pentru a identifica surse potentiale de poluare (ex: scurgeri de substante din utilaje si echipamente, semne vizibile de contaminare, verificarea buletinelor de analiza pentru a compara nivelul emisiilor cu valorile limita stabilite prin legislatie si reglementari tehnice, existenta azbestului etc.);
  • Dezvoltarea modelelor conceptuale pentru a determina transportul si soarta contaminantilor;
  • Identificarea si evaluarea impactului asupra mediului si a riscurilor de mediu;
  • Interpretarea datelor si informatiilor prin utilizarea si/sau crearea unor modele, harti sau rapoarte;
  • Utilizarea legislatiei si reglementarilor tehnice in functie de necesitate.

Avand in vedere cele prezentate anterior, se poate concluziona ca un consultant de mediu poate sa provina din aproape orice specializare tehnica (ingineria mediului, inginerie geologica, geografie, constructii civile, hidrotehnica, chimie, instalatii etc.), atat timp cat subdomeniul protectiei mediului in care acesta activeaza se intersecteaza cu domeniul sau principal de activitate.

Etica profesionala si valorile morale ale unui consultant de mediu

5

Consultantul de mediu are obligatia de a satisface prin studiile si rapoartele sale (in special cele care vizeaza conformarea cu legislatia de mediu) o multitudine de parti implicate, printre care urmatoarele: client, autoritati, opinia publica si reprezentantii organizatiilor non-guvernamentale. Astfel, este absolut necesar ca un consultant de mediu sa aiba urmatoarele insusiri: obiectivitate (sa nu fie partinitor in studiile si rapoartele sale daca proiectele respective pot crea daune grave mediului si sanatatii populatiei), onestitate (sa nu ascunda si sa nu manipuleze informatii si fapte ilegale), verticalitate (sa isi sustina opiniile exprimate in studii si rapoarte daca sunt bazate pe afirmatii si concluzii obiective si reale), inteligenta si devotament (sa fie dispus sa invete lucruri noi, sa se perfectioneze in mod continuu si sa fie dispus sa ii invețe si sa ii ajute si pe ceilalti).

Consultantul de mediu trebuie sa fie unul dintre principalii promotori ai principiilor dezvoltarii durabile, intrucat nu trebuie sa piarda din vedere importanta noilor proiecte si beneficiile pe care acestea le aduc, dar nici riscurile fata de mediul inconjurator si populatie pe care acestea le genereaza. El trebuie sa aiba o gandire progresista, sa gaseasca solutii legale si rezonabile pentru a satisface doleanțele tuturor părților implicate, si cel mai important, sa creada in beneficiile proiectului pentru care lucreaza.

Republica Moldova: cateva consideratii privind legislatia de mediu

Un articol de Sorin Nastase, Manager AUDITECO GES

Acest articol este o prezentare a unor consideratii generale privind cadrul legislativ si practicile privind protectia mediului din Republica Moldova, rezultate din experienta recenta a autorului. Observatiile au fost facute in urma documentarii pentru realizarea unor audituri de conformare legislativa de mediu si de tip due diligence intreprinse in aceasta tara in perioada 2012-2015.

Desi printre cel mai putin dezvoltate din Europa, economia Republicii Moldova a avut o tendinta relativ constanta de crestere in perioada 2008-2014 (1), fara fluctuatii negative semnificative in perioada crizei economice globale si cu o orientare mai pronuntata catre cadrul economic si legislativ al Uniunii Europene.

Prima experienta de lucru in Republica Moldova a avut loc in anul 2012; obiectivul a fost realizarea unui audit de conformare legislativa de mediu pentru o companie industriala multinationala ce opera la granita cu Romania. Pregatirea auditului a fost la acea data relativ usoara, intrucat actele normative din domeniul protectiei mediului nu erau foarte numeroase (i.e. nu mai mult de 25-30 de titluri relevante), mai cu seama prin comparatie cu abundenta reglementarilor din Romania.

Cadrul legislativ moldovenesc privind protectia mediului este compus din coduri si legi (legislatie orizontala), hotarari de Guvern si ale Parlamentului (legislatie specifica, reglementari), acte departamentale si interne.  Multe dintre titlurile consultate au fost adoptate in anii `90 si amendate ulterior. Dupa parcurgerea actelor normative in vigoare in 2012 se putea observa ca exista un cadru legal care trata la nivel general temele de protectia mediului, dar nu existau suficiente reglementari specifice pentru temele importante (e.g. standarde privind calitatea apelor de suprafata si subterane, standarde consolidate privind calitatea solului). Noi acte normative au fost adoptate ulterior, incepand cu anul 2013, precum cele referitoare la standardele de calitate a apelor de suprafata si subterane (2013) sau la evaluarea impactului asupra mediului (2014),

In linii mari, se pot constata in prezent cateva practici, cerinte si angajamente esentiale incluse in legislatia moldoveneasca de mediu in vigoare:

Principii generale si strategii privind protectia mediului

Prima lege privind protectia mediului a fost adoptata in anul 1993 si amendata ulterior. In prezent, cadrul legal specific se afla intr-un proces de adaptare care are la baza o strategie nationala pentru protectia mediului adoptata in anul 2014 pentru perioada 2014-2023, care prevede actiuni pentru armonizarea legislatiei nationale de mediu cu teme-cheie din legislatia europeana, respectarea angajamentelor internationale la care Republica Moldova a aderat, precum si insusirea principiilor dezvoltarii durabile si exploatarii rationale a resurselor.

Aderarea la conventii, protocoale si reglementari internationale

Republica Moldova este parte a unor importante acorduri internationale privind protectia mediului. Au fost transpuse in legislatia nationala prevederi pentru substante ce diminueaza stratul de ozon (ODS), schimbari climatice, poluanti organici persistenti, precursori ai drogurilor, transportul transfrontalier de deseuri, biodiversitate, precum si prevederi ale unor directive ale Uniunii Europene – precum cele referitoare la bifenilii policlorurati (PCB).

Autorizarea de mediu si evaluarea impactului asupra mediului

Pentru activitatile care „influenteaza sau pot influenta starea mediului inconjurator si/sau prevad folosirea resurselor naturale” (acestea sunt nominalizate de legislatia in vigoare) este obligatorie efectuarea unei „expertize ecologice de stat”. Expertiza se realizeaza de catre autoritatea pentru protectia mediului (i.e. Inspectoratul Ecologic de Stat, prin intermediul Agentiilor Ecologice sau Inspectiilor Ecologice subordonate). Procesul se incheie prin eliberarea unei Autorizatii pentru emisii de poluanti in atmosfera din surse fixe de poluare si/sau a unei Autorizatii de folosinta speciala a apei (e.g. exploatarea directa a resurselor de apa). Aceste autorizatii se prezinta sub o forma succinta (1-2 pagini, spre deosebire de cele mult mai cuprinzatoare emise in Romania) si nu cuprind informatii privind procese tehnologice, monitorizari, raportari sau obligatii legale (lucru care, in opinia autorului, poate reduce constientizarea obligatiilor specifice ce revin titularului unei activitati). Pentru autorizatiile de emisii se aplica valori de „emisii limitat admisibile”, calculate de la caz la caz in baza surselor de emisii existe pe un amplasament si a concentratiilor maxime admisibile aprobate pentru zona amplasamentului.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se desfasoara similar cu cea aplicabila in Uniunea Europeana (printr-o lege publicata in anul 2014), pentru categorii de proiecte nominalizate si cu implicarea publicului interesat.

Protectia apelor de suprafata si subterane

Au fost adoptate in anul 2013 standarde privind calitatea apelor de suprafata si subterane, sub forma de valori limita, inclusiv pentru contaminanti precum hidrocarburi din petrol, unii solventi clorurati, pesticide, metale si metaloizi.

Protectia calitatii solului si remedierea calitatii terenurilor

Exista un „Cod al subsolului” si prevederi generale privind obligatia reabilitarii terenurilor afectate de activitati de exploatare sau de alte activitati potential poluatoare, legislatia specifica este concentrata in general pe activitati agricole si de exploatare a resurselor minerale; nu exista o reglementare cuprinzatoare pentru valori limita sau valori de prag pentru contaminanti in sol, cu exceptia unor valori limita pentru concentratii de metale grele cu referire la masuri de protectie in cadrul practicilor agricole. Probabil reglementari mai specifice vor aparea in viitor.

Gestionarea deseurilor

Exista unele cerinte explicite privind colectarea selectiva a deseurilor, desi in practica au fost observate dificultati ale companiilor de a gasi operatori autorizati pentru preluarea separata a deseurilor, in special pentru deseurile periculoase; se estimeaza ca aceasta situatie se poate imbunatati odata cu implementarea unor sisteme integrate de gestionare a deseurilor pe teritoriul tarii.

Domeniul protectiei mediului in Republica Moldova va beneficia de o atentie tot mai mare in perioada urmatoare, mai cu seama ca rezultat al adaptarii cadrului legal la cerintele europene. Cu toate ca s-ar putea afirma ca relativa slaba dezvoltare industriala a tarii si urbanizarea redusa nu genereaza o presiune sensibila pentru inasprirea rapida a reglementarilor si controlului in domeniul protectiei mediului, schimbarile pozitive generate de aceste procese de transformare si adaptare pot crea oportunitati pentru viitorul apropiat.

Economia circulara si conceptul „Cradle-to-Cradle”

Un articol de Raluca Serban-Voinea, Manager AUDITECO GES

“BUILD UPON este cel mai mare proiect de colaborare din lume pe tema renovarii cladirilor si aduce laolalta peste 1000 de organizatii din 13 tari, care se vor reuni in cele peste 80 de evenimente organizate in perioada 2016 – 2017.

Acest proiect isi propune sa creeze o revolutie de renovare in toata Europa, ajutând tarile sa livreze strategii pentru renovarea cladirilor existente, pâna la 30 aprilie 2017, termenul limita al UE. Aceste strategii sunt critice pentru reducerea consumului de energie al Europei, reducerea efectelor schimbarilor climatice, precum si pentru crearea unor cladiri care sa ofere o inalta calitate a vietii pentru toata lumea.” http://buildupon.eu/ro/despre-noi/.

BUILD UPON este organizat de 3 Consilii de Cladiri Verzi din toata Europa si este coordonat de Consiliul pentru Cladiri Verzi din Spania, cu sprijinul World Green Business Council.

Evenimentul Economia circulara in Sectorul Cladirilor

Consiliul Roman pentru Cladiri Verzi in parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor au organizat pe 23 mai 2016 evenimentul Economia circulara in Sectorul Cladirilor la care AUDITECO GES a avut placerea sa participe. Acest eveniment a avut un invitat special, dl. Steven Beckers, arhitect acreditat “Cradle-to-Cradle”.

Participarea Auditeco GES la eveniment

Am avut onoarea onoare sa il cunosc pe Steven, care are un CV impresionant: este presedintele Implementation Centre for Circular Economy, partener fondator si CEO la Lateral Thinking Factory; sprijina proiecte in conformitate cu principiile Economiei Circulare / Cradle to Cradle ™ (C2C), printr-o retea multidisciplinara de experti internationali, ce includ autorii C2C, Dr.Michael Braungart si arhitectul William Mc Donough; fost partener Art & Build Architects, selectat de catre Greenpeace pentru sediile lor centrale de la Bruxelles si de catre Consiliul Europei, a primit premiile BEX, MIPIM, LEAF si RICS, implicat in proiecte de dezvoltare urbana de 15 hectare in Gennevilliers, Franta si 30 de hectare de regenerare urbana Waterwalk in Bruxelles, co-fondator al BIGH (Building Integrated Greenhouses), care promoveaza Aquaponic Urban Farming si productia de alimente in cladiri, conforma cu conceptul de Economie Circulara.

Steven a prezentat proiecte de la re-dezvoltari urbane de o scara foarte mare pana la renovari de cladiri de dimensiuni reduse. A prezentat si notiunea de “cladire care produce” (productive buildings), intrucât aceste cladiri produc resurse alimentare, energie, aer curat, biodiversitate, bunastare sociala, o combinatie sigura pentru viitor, totodata creand baza pentru o economie sustenabila.

Ce este economia circulara?

Economia circulara este noul model de economie ce conserva resursele, in timp ce permite o dezvoltare sigura  si controlata  a activitatilor noastre. “Cradle-to-Cradle” este conceptul care se afla la baza Enonomiei Circulare. Obiectivul atelierului de lucru a fost de a defini ce fel de Impact Pozitiv putem crea, valorificând ceea ce stim, ceea ce am mostenit dar si noile tehnologii inovatoare promovate de acest concept. Impactul Pozitiv al Economiei Circulare va fi prezentat punând accent pe proiectele de renovare, dar va include si unele referinte la proiecte noi construite. Mai multe informatii despre conceptul de „Cradle to Cradle” aici: http://www.c2ccertified.org/

Ce fac orasele pentru a se adapta la schimbarile climatice?

Un articol de Raluca Serban-Voinea, Manager AUDITECO GES

Vremurile se schimba. Vremea se schimba. Orasele se schimba?

Rapoartele Agentiei Europeane de Mediu evidentieaza ca provocarile cu care se confrunta orasele europene au crescut in ultima vreme din cauza schimbarilor climatice. Valuri de caldura si seceta, incendii de vegetatie, precipitatii mai frecvente sau inundatii sunt cateva dintre provocarile cu care se confrunta acestea. Marirea capacitatii de adaptare a oraselor este cheia prin care se micsoreaza vulnerabilitatea lor la riscurile legate de schimbarile climatice.

Multe municipalitati nu cunosc faptul ca exista programe cu finantare europeana si consultanta disponibila in Europa pentru realizarea unor astfel de planuri de actiune.

In 2014 Directoratul General „Politici Climatice” din cadrul Comisiei Europene a lansat, ca parte a Strategiei de Adaptare la Schimbari Climatice, initiativa Mayors Adapt – The Covenant of Mayors’ Initiative on Adaptation to Climate Change http://mayors-adapt.eu/about/about-the-consortium/. Atenuarea schimbarilor climatice si adaptarea infrastructurii si a politicilor la efectele schimbarilor climatice sunt elemente esentiale in construirea unor orase durabile. Initiativa Comisiei Europene ofera un cadru necesar autoritatilor locale pentru a actiona in acest sens. De asemenea, exista finantare disponibila din partea UE prin programul LIFE 2014-2020, care include un sub-program dedicat actiunilor de adaptare la schimbari climatice.

Un numar de 5.958 de primarii ale unor orase au aderat la Mayors Adapt. Lista lor completa o gasiti aici: http://www.covenantofmayors.eu/about/signatories_en.html. Rotterdam, Londra, Copenhaga, Bratislava, Almada, Bologna sunt cateva exemple de municipalitati care au facut progrese in reducerea vulnerabilitatii lor la riscurile legate de schimbarile climatice si au elaborat unele dintre cele mai bune strategii de adaptare la aceste schimbari si unele dintre cele mai eficiente planuri locale de actiune.

Desi in Romania exista localitati precum Aiud, Alba Iulia, Cugir, Miercurea Ciuc care au aderat la Mayors Adapt, in Bucuresti, orasul care este din plin afectat de efectele schimbarilor climatice, doar Primaria Sectorului 1 a facut demersurile necesare pentru a adera la Mayors Adapt. De asemenea, orasele mari precum Constanta si Iasi nu se regasesc pe aceasta lista. Municipiul Bucuresti nu are pana in prezent o strategie pentru a se adapta la schimbarile climatice, desi in ultimii ani fenomene extreme de la seceta prelungita sau precipitatii torentiale au afectat acest oras.

Se estimeaza ca Rotterdam va fi unul din orasele foarte afectate de efectele schimbarilor climatice. Municipalitatea a elaborat Climate Change Adaptation Strategy prin care se propun solutii concrete de combatere a acestor efecte. Abordarea sa s-a axat pe incheierea unui parteneriat cu institutii de cercetare pentru a evalua zonele din oras care sunt cel mai puternic afectate si gasirea unor solutii punctuale pentru a rezolva problemele existente, cum ar fi plantarea de copaci sau ridicarea unor diguri de protectie. Principalele amenintari identificate au fost: cresterea nivelului marii, precipitatii intense, niveluri mai scazute sau mult mai ridicate ale raurilor, seceta prelungita.

Mai multe detalii despre metodele practice pe care le-au folosit orasele europene in lupta cu efectele schimbarilor climatice le voi detalia intr-un articol viitor.

Simpozionul “Eficienta energetica si energii regenerabile in infrastructura romaneasca: productia de energie”

Eficienta energetica si energii regenerabile in infrastructura romaneasca: productia de energie

Un articol de Raluca SERBAN-VOINEA, Manager AUDITECO GES

La data de 12 aprilie 2016 Camera de Comert si Industrie Romano-Germană (AHK Romania), reprezentantul oficial al economiei germane în România a organizat Simpozionul “Eficienta energetica si energii regenerabile in infrastructura romaneasca: productia de energie” in cadrul Hotelului International din Bucuresti.

Simpozion

Auditeco GES a participat la eveniment

AUDITECO GES  a avut onoarea de a participa la acest eveniment, la care au fost prezenti peste 250 de invitati, majoritatea oameni de afaceri din cadrul industriei energetice. Printre speakeri s-a numarat si dl. Dr. Emil Calota, din partea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei care a avut o prezentare referitoare la tranziţia sectorului de energie din România.

Solutii si tehnologii de ultima ora

O serie de companii din Germania din domeniul energiei regenerabile au prezentat solutii si tehnologii de ultima ora referitoare la unitatile de cogenerare, termoficare si refrigerare, precum si la unitatile de stocare a energiei etc. Prezentarile lor pot fi gasite aici.

Prima Conferinta de Diplomatie Economica din Romania organizata de Bursa Romana de afaceri

Business-Diplomacy-Romania-Bucharest-conference

Prima Conferinta de Diplomatie Economica din Romania

Un articol de Oana BUHAN-IONESCU, Senior Manager in cadrul companiei AUDITECO GES

In data de 29 martie 2016 Bursa Romana de Afaceri a organizat prima Conferinta de Diplomatie Economica din Romania intr-o locatie eleganta din Bucuresti, Hotelul Grand Continental.

BURSA ROMÂNĂ DE AFACERI este prima şi cea mai complexă platformă de intermediere şi consultanţă în afaceri din România cu acces la piaţa internaţională, parteneri de afaceri, investitori străini, oportunităţi de afaceri, care facilitează internaţionalizarea companiilor româneşti, investiţiile private de capital, realizarea de parteneriate de afaceri, joint-ventures în ţară şi în străinătate, dezvoltarea şi/sau restructurarea afacerilor, vânzarea şi cumpărarea de afaceri la cheie.

Auditeco GES a participat la acest eveniment special

AUDITECO GES a avut deosebita placere de a participa la acest eveniment special, care a abordat o tema actuala, insa putin abordata in mediul de afaceri din Romania: conceptul de Business Diplomacy (Diplomatie economica), ca generator de predictibiltate, stabilitate si continuitatte a business-ului in mediul de afaceri global al secolului XXI.

In contextul globalizarii afacerilor si al luptei pentru piete si clienti, decidentii din afaceri trebuie sa isi gaseasca noi metode si tehnici de a reusi. Tehnicile exclusiv utilizate pana de curand doar de diplomatii de cariera pentru a rezolva si negocia probleme de stat sunt astazi folosite de oamenii de afeceri de succes pentru a-si atinge obiectivele si rezolva problemele. Pentru a minimiza riscurile si proteja interesele pe poete, companiile trebuie sa isi dezvolte competente interne pentru crearea, cultivarea si managemetul relatiilor de nivel inalt cu factorii guvernamentali si neguvernamentali sofisticati, influenti si relevanti pentru activitatea companiei.

Programul conferintei

Conferinta a fost sustinuta de 5 speakeri cu experienta deosebita in business si diplomatie: Shaun RIORDAN – diplomat de cariera britanic, autor al cartii „Noua Diplomatie”, Valentin PREDA – Presedintele Bursei Romane de Afaceri, Sergiu CELAC – fost ambasador al Romaniei in Marea Britanie, Mihai IONESCU – secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) si Dumitru MIRON – Prof. Univ. Dr. in cadrul Facultatii de Relatii Internationale (ASE), fost Secretar de Stat in cadrul Ministerului Educatiei. Acestia au detaliat provocarile la care sunt supuse afacerile internationale, vazute din perspectiva mixta a Diplomatului in Afaceri, necesitatea abilitatilor de a identifica, cultiva si intretine relatii cu persoane cheie din mediile relevante pentru a intra pe pietele internationale, precum si importanta networking-ului geostrategic pentru deschiderea de noi piete si stabilirea unor mecanisme de protectie a afacerii.

Programul conferintei a inclus si o interventie inedita: Ambasadorul Romaniei in Australia si Noua Zeelanda, Excelenta Sa Doamna Nineta Barbulescu a intrat live prin skype, si a prezentat modul cum Ambasadorii Romaniei peste hotare sprijina internationalizarea companiilor romanesti.

Un element important ce trebuie punctat este initiativa Bursei Romane de Afaceri lansata la aceasta conferinta de a crea o Academie de Diplomatie Economica ce va oferi cursuri de perfectionare in acest domeniu.

Mai multe informatii despre acest eveniment puteti citi aici.

Reguli mai stricte de certificare a cladirilor sustenabile

Schimbari majore privind certificarea cladirilor sustenabile din lume

Anul 2016 aduce schimbari majore privind certificarea cladirilor sustenabile din lume, inclusiv din România, avand in vedere ca cele mai populare metodologii de certificare – BREEAM si LEED – vor fi actualizate in acest an, potrivit unei analize realizate de BuildGreen.

Noua versiune BREEAM 2016 a fost recent lansata si intra efectiv in vigoare astazi, iar metodologia LEED v4 va fi lansata in luna noiembrie 2016.natura

Mai multe detalii, aflati aici, in articolul de pe www.green-report.ro.

Servicii globale de mediu